CURRICULA STUDII DOCTORALE

FIŞA DISCIPLINEI

 

 

1. DATE DESPRE PROGRAM

1.1 Instituţia de învăţământ superior

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

1.2 Facultatea

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE

1.3 Departamentul

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE POLITICE, RELAŢII INTERNAŢIONALE

ŞI STUDII DE SECURITATE

1.4 Domeniul de studii

ȘTIINȚE POLITICE

1.5 Ciclul de studii

DOCTORAT

1.6 Programul de studii / calificarea

ȘCOALA DOCTORALĂ

 

2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ

2.0 Codul disciplinei

SP2106

2.1 Denumirea disciplinei

ALEGERI ȘI DEMOCRAȚIE ÎN ROMÂNIA din 1831 PÂNĂ ÎN PREZENT

2.2 Titularul activităţilor de curs

Prof.univ.dr. Cristian PREDA

2.3 Titularul activităţilor de seminar

 

2.4 Anul de studii

I

2.5 Semestrul

I

2.6 Tipul de evaluare

E

2.7 Regimul disciplinei

OBL

 

3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ORE PE SEMESTRU) AL ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE

3.1 Număr de ore pe săptămână

3

din care

3.2 Curs

3

3.3 Seminar

0

3.4 Total ore din planul de învăţământ

30

din care

3.5 Curs

30

3.6 Seminar

0

3.7 Total ore studiu individual

70

3.8 Total ore pe semestru

100

3.9 Număr de credite

ECTS

7

DISTRIBUŢIA FONDULUI

DE TIMP

Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

10

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

50

Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri

35

Tutoriat (opţional)

2

Examinări

3

Alte activităţi

-

 

4. PRECONDIŢII

4.1 De curriculum

N/A

4.2 De competenţe

N/A

 

5. CONDIŢII

5.1 De desfăşurare a cursului

N/A

5.2 De desfăşurare a seminarului

Acces la retroproiector, internet și stație de lucru (desktop, laptop, tabletă etc.)

 

6 .COMPETENŢE SPECIFICE ACUMULATE

6.1 Competenţe profesionale

Cursul aprofundează cunoștințele de știință politică pe care studenții le-au acumulat la ciclurile de licență și master, dar și abilitățile metodologice, prin oferirea unor exemple de cercetări doctorale deja întreprinse.

6.2 Competenţe transversale

Studenții vor dobândi o mai bună capacitate de analiză și de sinteză. De asemenea, studenții își vor dezvolta atât competențele de argumentare și comunicare orală, cât și aparatul critic, pe baza lecturilor de specialitate, a cercetării pe care vor trebui să o facă în biblioteci și arhive, precum și a exercițiului de a prezenta proiectele de cercetare în fața titularului de curs și a colegilor.

 

7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

7.1 Obiectivul general al disciplinei

O mai bună cunoaștere a evoluției regimului românesc, având drept repere democratizarea și modernizarea, privite din diverse perspective: constituțională, electorală, reprezentare politică, relații externe, istorie intelectuală.

7.2 Obiective specifice

Dobândirea cunoștințelor necesare articulării unui obiect de cercetare original și consistent. În acest sens, conferențiarii vor explica în ce fel au construit un obiect de cercetare și cum anume l-au transformat într-o teză de doctorat, un articol sau o carte, iar studenții vor prezenta pe rând proiectele de cercetare cu care au fost admiși la doctorat și vor fi sprijiniți pentru a le ameliora din punct de vedere metodologic.

 

 

8. CONŢINUTURI

Dată curs

Conținut curs

Luni, 11 noiembrie

Trei repere ale libertății românilor: 1831, 1919, 1996  – Cristian Preda

Luni, 18 noiembrie

Inventarea Constituției între forme și fond – Radu Carp și Ioan Stanomir

Luni, 25 noiembrie

Revoluția melancolică: democrația la începuturile modernității românești – Raluca Alexandrescu

Vineri, 6 decembrie

„Republica de la Ploiești” sau cum studiem politica dinainte de sufragiul universal – Silvia Marton

Luni, 9 decembrie

Memoria Primului Război Mondial în România – Florin Țurcanu

Marți, 17 decembrie

Rezistență, disidență, opoziție în România comunistă – Cristina Petrescu și Dragoș Petrescu

Luni, 13 ianuarie

Ceaușescu în Africa – Domnica Gorovei

Luni, 20 ianuarie

Translatio imperii: politica externă românească de după 1989, între Moscova și Washington – Ruxandra Ivan

Bibliografie minimală

Cristian Preda, Rumânii fericiți. Vot și putere de la 1831 până în prezent, Polirom, Iași, 2011;

Sorin Alexandrescu, Paradoxul român, Univers, București, 1998;

Radu Carp, Ioan Stanomir, Inventarea Constituției. Proiecte intelectuale şi dezvoltarea instituțională în Principatele Române în secolul al XIX-lea, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009;

Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, ediţie îngrijită şi prefaţă de Cristian Preda şi Alexandra Ionaşcu, Institutul European, Iaşi, 2010;

Keith Hitchins, România 1866-1947, traducere de George G. Potra şi Delia Răzdolescu, Humanitas, Bucureşti, 1996;

Hans-Christian Maner, Parlamentarismul în România, 1930-1940, traducerea în limba română Adela Motoc, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004;

Silvia Marton, Republica de la Ploiești și începuturile parlamentarismului în România, Humanitas, 2016;

Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, traducere de Cristina Petrescu şi Dragoş Petrescu, postfaţă de Mircea Mihăieş, Polirom, Iaşi, 2005;

Emanuel Turczynski, De la iluminism la liberalismul timpuriu. Vocile politice și revendicările lor în spațiul românesc, traducere de Irina Cristescu, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000;

Dragoș Petrescu, Explaining the Romanian Revolution of 1989: Culture, Structure, and Contingency, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2010;

Raluca Alexandrescu, La révolution mélancolique: sur la construction et l’évolution du concept de démocratie dans la pensée politique roumaine moderne, Editura Universității din București, București, 2011;

Cristina Petrescu, From Robin Hood to Don Quixote. Resistance and Dissent in Communist Romania, Univers Enciclopedic, 2013;

Florin Țurcanu, Mircea Eliade. Prizonierul istoriei, Humanitas, București, 2007;

Ruxandra Ivan. La politique étrangère roumaine (1990-2006), Editions de l’Université Libre de Bruxelles, 2009.

 

9. SCURTĂ DESCRIERE*

* COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT PROGRAMULUI

Alegeri și democrație în România explorează parcursul modernității românești pornind de la studii de caz: evoluția electorală, structurile constituționale, configurarea relațiilor externe, cultură civică.

 

10. EVALUARE

Tip activitate

Criterii de evaluare

Metode de evaluare

10.4 Curs

Prezență

Prezență la minim 5 conferințe

20%

Evaluare finală

Prezentarea lucrării de cercetare

80%

ELABORAREA ȘI PREZENTAREA UNEI LUCRĂRI DE CERCETARE

Studenții vor prezenta proiectul de cercetare doctorală și vor explica opțiunile metodologice asumate.

Standard minim de performanţă

Prezența la conferințe și prezentarea lucrării de cercetare.

Nota finală 5 (cinci)

Studenţii sunt obligaţi să cunoască politica de probitate intelectuală a Facultăţii: plagiatul, copiatul, înşelătoria, multipla utilizare a unui referat, recursul nemărturisit la surse bibliografice sau la internet vor conduce la nepromovarea cursului. În conformitate cu Carta Universității din București, cazurile de plagiat pot fi sancționate prin exmatriculare fără drept de apel.