REDACTAREA LUCRĂRILOR

Indiferent de tipul lucrării, un text redactat în cadrul programelor de studii FSPUB va avea
  • elemente de identificare a autorului lucrării (i.e. nume, prenume, secţie, an, grupă etc.);
  • titlu;
  • aparat critic;
  • un argument principal (i.e. "teza lucrării");
  • coerenţă şi consistenţă argumentativă;
  • coerenţă şi consistenţă lingvistică (respectarea regulilor gramaticale, ortografice şi de punctuaţie specifice limbii în care se redactează);
  • coerenţă şi consistenţă a tehnoredactării (v. secţiune Elemente formale, mai jos).
În cazul lucrărilor de licenţă, master sau doctorat, prima pagină (ce consitituie şi coperta textului) va cuprinde următoarele elemente: titlul lucrării, autor (nume, prenume, programul de studii), profesor(i) coordonator(i), anul şi locul susţinerii, în conformitate cu modelele următoare: Model copertă licenţă, Model copertă master, Model copertă doctorat.

ELEMENTE FORMALE
Titlul unei lucrări este, de regulă, scris cu un caracter (i.e. "font") cu 2 sau 4 puncte mai mare decât dimensiunea caracterului folosit pentru redactarea corpului de text (2pt diferenţă pentru texte de mici dimensiuni care nu au subtitluri şi 4 pt diferenţă pentru texte de dimensiuni medii şi mari, care au subtitluri). De asemenea, titlul este marcat aldin (i.e. "bold"). 

Subtitlurile se redactează, de regulă, cu acelaşi tip de caracter ca şi titlul. Este recomandabil să nu existe mai mult de trei niveluri de subtitluri. Acestea pot fi numerotate sau nu. Indiferent dacă sunt numerotate sau nu, subtitlurile trebuie să fie consistente în formatare (şi numerotare, dacă e cazul), pentru a indica în mod corect nivelul.

TITLU

Subtitlul 1
Subtitlul 1.1
Subtitlul 1.1.1

Corpul textului unei lucrări se redactează cu un singur tip de caracter ("font"), uşor lizibil, de dimensiune 12pt şi, de regulă, spaţiat la un singur rând sau un rând şi jumătate. În corpul de text nu se folosesc marcări precum aldin ("bold") sau cursiv ("italic") decât în cazuri excepţionale. 
  • Marcarea aldină se foloseşte, foarte rar, pentru a evidenţia un anumit concept şi este rezervată, de regulă, titlurilor şi subtitlurilor, inclusiv a titlurilor tabelelor, figurilor, ilustraţiilor;
  • Marcarea cursivă se foloseşte, de regulă, pentru cuvinte în limba latină (ex. de jure, de facto, a priori, a posteriori etc.), pentru expresii în altă limbă decât cea a textului în care este redactată lucrarea sau pentru a evidenţia anumite cuvinte sau concepte. 
Este recomandabil să fie evitat tipul de marcare prin subliniere ("underline"), în special dacă în text au fost deja folosite sau pot fi folosite marcările aldină şi/sau cursivă. 
  • Marcarea prin subliniere a fost folosită, de regulă, pentru texte scrise de mână sau la maşina de scris pentru acele cazuri în care ar fi fost utilă marcarea cursivă, de cele mai multe ori imposibil de realizat prin scrierea de mână sau maşina de scris. Cum aceste situaţii sunt actualmente rare, nici folosirea marcării prin subliniere nu mai este uzuală, iar în textele tehnoredactate prin mijloace digitale moderne este cel mai adesea inutilă, îngreunând vizual lectura.
Este recomandabil să fie utilizat unul din tipurile de caractere cele mai uzuale în redactare (Times New Roman, Garamond, Calibri, Helvetica, Arial, Trebuchet, Verdana, etc.), iar pentru corpul de text să fie ales întotdeauna una din variantele simple, cele mai lizibile ale respectivului tip. De asemenea, atât pentru titluri, cât şi pentru corpul de text, sunt de evitat anumite tipuri de caractere ce îngreunează lectura sau sugerează neseriozitate (ex. Comic, Courier, Chiller, Curlz, Parchment, Rage Italic etc.).

Lucrările de finalizare a studiilor (i.e. licenţă, master, doctorat) respectă acelaşi tip de formatare, însă textul este spaţiat, de regulă, la un rând şi jumătate sau două rânduri. 

Înainte de a depune o lucrare, asiguraţi-vă că aţi respectat cerinţele administrative şi de formatare specifice cursului pentru care aţi redactat respectiva lucrare sau cerinţele administrative şi de redactare specifice lucrărilor de finalizare a studiilor, ce pot fi actualizate anual.

Din motive ce ţin de respectarea mediului şi utilizarea raţională a resurselor, ori de câte ori va fi posibil, textele vor fi imprimate folosind ambele feţe ale foilor de hârtie sau vor fi predate în format electronic. 
  • Pentru lucrările de dimensiuni mici sau medii, cum sunt cele redactate ca activitate în cadrul cursurilor, inclusiv lucrări finale ("de semestru"), este preferabilă capsarea foilor, împiedicând astfel pierderea unor părţi din lucrare. 
    • N.B. Prinderea folior pentru astfel de lucrări folosind agrafe de birou, dosare de plastic, şine de plastic, spirale sau alte forme de prindere în afara capsării este de evitat pentru că poate duce la pierderea unor părţi din text sau presupune costuri mai ridicate pentru student, care nu sunt necesare şi pot fi inechitabile. 
  • Lucrările de finalizare a studiilor (licenţă, master, doctorat) pot fi legate cu spirală, cu excepţia cazurilor în care în mod explicit coordonatorul lucrării sau secretariatul comunică altceva studentului.